National geospatial data fund

Conferinţa Internaţională “Cartografierea - între cadrul geografic şi codurile culturii”

Muzeul Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală din Moldova În colaborare cu:

  • Academia de Şt iinţe din Moldova,
  • Academia Română - Institutul de Geografie,
  • Academia de Ştiinţe din Austria,
  • Agenţia Relaţii Funciare şi Cadastru,
  • Universitatea de Stat din Moldova,
  • Universitatea de Stat Tiraspol,
  • Universitatea Tehnică din Moldova,       
  • Universitatea “Al. I. Cuza” din Iaşi,
  • Trimetrica,
  • Asociaţia de Geografie şi Etnologie din Moldova
Vă invită să participaţi şi să contribiuţi la organizarea:
Conferinţei Internaţionale “Cartografierea - între cadrul geografic şi codurile culturii”

TEMATICĂ

  • În cadrul conferinţei ne propunem să abordăm o serie de subiecte cum ar fi:
  • Cartografia ca ştiinţă aplicativă şi interdisciplinară
  • Apariţia şi evoluţia hărţilor, realizări cartografice în spaţiul românesc şi Sud-Est European
  • Areale, regiuni şi limite din perspectiva studiilor interdisciplinare. Frontiere naturale şi culturale, limite reale şi imaginare, existente şi create.
  • Harta şi atlasele ca rezultat ştiinţific şi ca sursă a cercetărilor.
  • Specificul cartografiei în diferite discipline. Interferenţe ştiinţifice.
  • Etnicitatea: regionare, continuitate şi limite, interferenţe şi specific, cultura materială şi spirituală, reflectate prin cartografiere.
  • Cartografia ca artă, complimentare cartografico-heraldică, simbolism al reprezentărilor.
  • Instrumente de lucru, tradiţionale şi moderne, de la hărţi clasice la Sisteme Informaţionale Geografice.
  • Hărţile şi muzeografia: patrimoniul cartografic reflectat în colecţii muzeale, instituţionale şi particulare.
  • Harta ca reper al cercetărilor detaliate şi studiilor de caz în diversele ştiinţe.
Vă lansăm invitaţia să vă implicaţi în organizarea conferinţei prin:
  • participarea cu comunicări ştiinţifice
  • prezentarea diverselor materiale şi proiecte cartografice
De asemenea vă puteţi implica în calitate de co-organizator, prin susţinerea materială şi logistică a conferinţei.

LOCAŢIE:

Conferinţa va avea loc în perioada 3-4 noiembrie 2010,
Muzeul Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală, Str. M. Kogălniceanu 82, Chişinău, Moldova

Limbile de lucru: Română, Engleză, Rusă.
Nu se percepe taxă de participare. Lucrările conferinţei vor fi publicate în volum.

PROGRAM


2 noiembrie

Sosirea participanţilor (România, Austria, Ucraina)
Vizitarea Expoziţiei Hărţi istorico-etnografice (Moldova, spaţiul românesc şi sud-estul Europei) MNEIN

3 noiembrie

Aplicaţie de teren în Transnistria
Tiraspol, Bender, Chiţcani
Delegaţiile din străinătate
Se pot alătura toţi cei interesaţi, costurile de transport fiind asigurate de fiecare personal.

4 noiembrie

h. 10 – 17.30
  • Comunicări ştiinţifice
  • Prezentarea revistei Geopolitica (Bucureşti)
  • Prezentarea publicaţiilor: MNEIN, Academia Română, Academia de Ştiinţe din Austria
  • Discuţii şi masa rotundă
  • Încheierea Expoziţiei internaţionale Hărţi istorico-etnografice(Moldova, spaţiul românesc, SE Europei)
  • Înmânarea diplomelor de participare

ARGUMENT
  • Reprezentarea spaţială a fenomenelor naturale şi socio-umane este de o importanţă deosebită pentru majoritatea ştiinţelor actuale. Concepţiile regionării, arealităţii, limite şi interferenţe, aspecte cantitative şi calitative, spaţii reale şi imaginare, toate pot fi reprezentate prin intermediul cartografiei.
  • Hărţile sunt un rezultat al cercetărilor minuţioase, precum ele însăşi reprezintă o sursă de documentare şi cercetare care îşi păstrează valoarea ştiinţifică, iar deseori şi artistică sau de utilitate practică, indiferent de timpul realizării lor.
  • Spaţiul înconjurător, de la cea mai elementară percepţie umană a mediului de abitare până la conceperea unor sistematizări globale, poate fi cel mai bine reprezentat prin intermediul cartografiei. Plecînd de la imaginarea teritorială văzută în antichitate, până la imaginea fidelă a tuturor componentelor spaţiale din prezent, care pot fi completate cu orice fel de reprezantări ale realităţilor existente pe Terra, multitudinea acestora sporind, iar procedeele şi metodele avansând odată cu progresul tehnologic. De la primele semne de orientare din neolitic şi până la internetul  vremurilor noastre, verbul a şti se conjugă şi prin hartă, în micro şi macro cosmos.
  • Harta răspunde unei străvechi necesităţi umane, aceea de a ne localiza în spaţiu – de a ne defini locul ocupat şi de a prezenta cadrul natural şi socio-uman în care se desfăşoară toate procesele şi fenomenele.
  • Harta merge mână în mână cu aventura cunoaşterii şi este un element definitoriu al civilizaţiei umane, al clipelor de graţie, dar şi al marilor tragedii. A exista pe o hartă înseamnă bucuria şi mândria identităţii, cursul firesc al naşterii, existenţei şi afirmării unei naţiuni. Şi nimic nu defineşte mai dramatic o catastrofă naturală sau ororile războiului aşa cum face sintagma „ a şterge de pe hartă”. După cum a nu figura pe nici o hartă este echivalentul enigmei, al marilor întrebări, al misterelor, dar şi al provocărilor.
  • Hărţile reprezintă porţi între real şi imaginar, intre obiectiv si subiectiv. Realizând o hartă, concentrăm un mini-univers tridimensional într-unul bidimensional şi înscriem acolo nu doar repere reci si obiectiv calculate, ci si impresii subiective. Citind o hartă, încercăm să ne imaginăm cea de-a treia dimensiune, codurile si culorile în repere şi peisaje, încercăm să ne însuşim impresiile realizatorului şi uneori chiar să le trăim.
  • Reprezentarea realităţii în hărţi nu diferă cu nimic de reprezentarea în artă; impulsul de a controla aspectele realităţii. Este un demers în care îşi dau mâna: tradiţia şi creativitatea, datele ştiinţifice - proprii epocii sau şcolii care provine dar şi cele simbolice - idei şi fantezii şi, nu în ultimul rând impactul dorit să îl aibă asupra contemporanilor.
  • Harta este un amalgam între ceea ce numim ştiinţă sau cunoştinţe ştiinţifice şi interacţiunea lor cu religia, politicul şi arta. Mijloacele tehnice cu care pământul este măsurat şi explorat dă doar una din dimensiunile hărţilor - progresul geografic. Divinităţile, elementele naturale precum apa, focul, aerul, monştrii, alegorii diverse îşi dau în mod constant întâlnire în hartă şi exprimă mult mai mult decât geografie. Cele mai frumoase şi bogate reprezentării cartografice nu sunt obligatoriu şi cele mai exacte. Mai mult, cu cât creşte acurateţea ştiinţifică, hărţile pierd din frumuseţe şi comlexitate estetică. Harta răspunde impulsului uman de a picta lumea, abilitatea de a înţelege şi stăpâni mediul înconjurător. Poate puterea este unul dintre motivele cele mai grăitoare care stau la baza alcătuirii hărşilor; fie puterea stăpânitoare care modelează istoria şi caracteristicile lumii, fie puterea religioasă, fie cea lumească- cucerire, comerţ, navigaţie, fie puterea ştiinţifică- hărţi cosmice, subterane, geologice, seismice sau subagvatice. De cele mai multe ori aceste teme se exprimă nestingherit în hărţi şi dau amprenta intelectuală a timpului lor.
FORMULAR - REGISTRATION FORM

Dr. Dorin LOZOVANU, coordonator (MNEIN, UAIC) dorinlozovanu@yahoo.com Tel. 079693857